28/09/2020

BIMcon Light 2020

Deși din 2007 avem exemplele statelor Europene despre cum poate fi implementat BIM la nivel național, România nu are o strategie publică în acest sens iar sectorul construcțiilor riscă să fie prins pe nepregătite de cerințele de digitalizare aduse de noile programe de finanțare Europene.

Sinaia, Castelul Peleș, 15 septembrie 2020

România se află mult în urma statelor europene la capitolul digitalizare în sectorul construcțiilor, având mai puțin de 7% din proiecte construite utilizând conceptului BIM, în ciuda beneficiilor de cost și timp pe care le aduce.

Deși noul program de finanțare Europeana Horizon 2021-2027 vă aduce finanțări de peste 2.1 mld EUR în domeniul digitalizării, inovației și sustenabilității, România face pași lenți către un domeniu eficient. De asemenea, instituțiile statului se afla în urmă la capitolul digitalizare, foarte puține dintre acestea acceptând documentație digitală, chiar și în format .pdf. Legislația BIM Europeana necesita o atenție suplimentara pentru a oferi coloana vertebrala a schimbărilor paradigmei de a proiecta, construi și opera.

Acestea sunt principalele concluzii ale Conferinței Naționale BIMcon Light, eveniment organizat recent la Sinaia, de pe terasa Castelului Peleș, de către BIMTECH – Asociația pentru Cercetarea, Dezvoltarea și Implementarea Tehnologiilor în Construcții, fondată in 2016.

BIMcon, eveniment care s-a aflat în acest an la a doua a să ediție, de aceasta data live și online sub denumirea de ”Light”, a intenționat să îndrepte atenția instituțiilor statului și actorilor din piața de construcții asupra BIM la nivel local cât și European. Acest Eveniment a înglobat prezentările unor invitați din tara și de peste hotare și s-a adresat unei audiențe largi, plecând de la premisa că un cadru de prestigiu cu un background precum Palatul Peleș este o gură de aer proaspăt în condițiile pandemiei actuale.

Mai jos puteți regăsi diseminarea evenimentului in functie de prezentări, în ordine cronologică:


Adoptarea BIM la nivel european. Politici publice, reglementări și inițiative private

Începem conferința cu prezentarea av. Georgianei Sîrbu, managing partner Sîrbu & Vornicu Law, care ne ofera o definiție si introducere a conceptului BIM. Georgiana se oprește mai apoi asupra modurilor în care BIM a fost adoptat in diferite tari din UE, prin procese de adoptie top-bottom sau bottom-up de către sectorul privat, dar și de cel public, continuând cu o privire de ansamblu asupra adopției propriu-zise de către statele membre UE prin intermediul unor studii de caz.

 


Impactul și reflexii asupra digitalizării construcțiilor în Danemarca

Dl. Jan Karlshøj are o experiență îndelungată în aplicarea cunoștințelor de IT în domeniul construcțiilor. Este șef de departament în cadrul Universității Tehnice din Danemarca. Pe lângă partener al Gravicon DK, este membru al Comitetului executiv pentru Standarde al buildingSMART, al organizației non-profit Molio Advisory, în cadrul panoului director și al comitetelor de standardizare.

În ultimii nouă ani, guvernul danez a stabilit reglementări promovând utilizarea tehnologiilor TIC ca principală măsură împotriva stagnării creșterii productivității în sectorul construcțiilor. Jan Karlshoj ne-a vorbit despre impactul pe care aceste reglementări l-au avut în Danemarca. Deși a fost nevoie de 7-8 ani de la intrarea acestora în vigoare până la primele beneficii sesizabile, Danemarca rămâne un caz deosebit de interesant în sens internațional, oferindu-ne informații despre o inițiativă BIM de stabilire a tendințelor care a avut ceva timp să se dezvolte.

 

 


Procesul colaborativ de proiectare pentru structuri metalice

Dl. Tero Ollikainen, Senior Manager la Peikko are o experiență îndelungată în ceea ce privește procesul colaborativ la nivelul industriei structurilor metalice . Prezentarea sa urmărește trei optiuni de colaborare între producători și proiectanți, pornind de la cea mai tradițională: schimbul de informație în format 2D, făcând după trecera la cea mai comună în momentul actual: schimbul de fișiere IFC , care permit o mai bună înțelegere și transfer ale volumetriei, și ajungând în final la opțiunea de actualizare în timp real în cadrul aceluiași model. Discursul său se oprește atât asupra beneficiilor fiecărei opțiuni cât și asupra provocărilor pe care le aduc.

 


POCIDIF 2021-2027 – Oportunități de finanțare a inițiativelor BIM la nivel național și european

Următorii speakeri au fost ing. diplomat Victor Vicol și arh. Dragoș Toma, care ne vorbesc despre Politica de Coeziune 2021-2027 și de Programele Operaționale aferente implementării acesteia la nivel național. Unul dintre aceste programe este Programul Operațional legat de Creșterea Inteligentă și Digitalizare (POCID), cu impact major în domeniul construcțiilor. Dintre axele prioritare ale acestui program amintim: Cercetare și Inovare, Dezvoltarea unei rețele de mari infrastructuri de CDI, Creșterea Competitivității economice prin digitalizare, șamd.

Cei doi ne-au vorbit de asemenea despre cum putem folosi fondurile de finanțare europene pentru a îndeplini anumite obiective specifice, precum Dezvoltarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea tehnologiilor avansate sau Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor, al companiilor și al guvernelor.

 


BIM pentru primării – Exemplul Finlandei – Kunta3d

Sperăm că în viitorul apropiat vom conștientiza și aborda probleme ce țin de digitalizare în construcții și administrația publică. Putem găsi deja multe exemple de bune practici în străinatate, în țări precum Finlanda si Danemarca. Mai jos puteți urmări prezentarea fondatorului si CEO al proiectului Kunta3D, dl. Petri Kokko, arhitect, despre cum digitalizarea instituțională din construcții a dus la apariția orașelor virtuale.
Kunta3d este o platformă online de comunicare între municipalitate și cetățeni, unde pot fi încărcate, autorizate și consultate proiecte de urbanism și arhitectură, care funcționează deja de 3 ani în 7 municipalități din Finlanda.


Bucharest Building Blocks

Orașul este un mecanism complex. Pentru ca această complexitate să poată fi gestionată corect este absolut necesar ca ea să fie bine înțeleasă. Înțelegerea complexității orașului pornește de la date despre oraș.Datele trebuie să fie accesibile și ușor de citit.

Andrei Fenyo este vicepreședinte OAR București și ne-a vorbit despre proiectul Bucharest Building Blocks. Este un proiect care își propune sa caute si sa testeze noi căi prin care se pot colecta și structura date specifice diverselor componente ale orașului, prin care se pot identifica și cartografia relațiile și interacțiunile ce exista între acestea. Bucharest Building Blocks este o platformă digitală 3D-GIS de cercetare, dezvoltare și vizualizare a datelor urbane destinată tuturor actorilor interesați de bunul mers al orașului. Își propune să folosească replici virtuale și a modelului 3d a mediului urban, șă înceapă programe de colectare colaborativă și participativă a datelor urbane și să automatizeze procesele de colectare și structurare a datelor.

 


Proiectul Vila Șipot și importanța norilor de puncte în BIM

Un alt invitat a fost bunul nostru prieten Eugen Ursu, care ne-a vorbit despre parcursul lor la Graphein, despre proiectele lor ambițioase si despre importanță norilor de puncte pentru viitorul construcțiilor. Am vorbit de asemenea despre proiectul de Scanare și Relevare Digitală a Vilei Șipot (Casa Arhitectului), realizat de Asociația BIMTECH, împreună cu prietenii de la Graphein. Vila este situată pe Domeniul Muzeului Național Peleș Sinaia, iar proiectul a fost posibil prin prisma unei colaborări cu Casa Regală a României.
Enjoy!

 


BIM în achiziții publice – interviu ing. Zoe Dragota

Zoe Dragota, absolventă a Universității Politehnica din Timișoara, lucrează într-un birou tehnic-investiții în cadrul Primăriei Hațeg, Hunedoara, unde se ocupă cu promovarea, identificarea finanțării și urmărirea implementării proiectelor de dezvoltare urbană. În cadrul prezentării, Zoe ne-a vorbit despre anumite Deficiențe identificate în implementarea si postimplementarea proiectelor de dezvoltare urbană și despre cum poate conceptul de BIM să vină cu anumite soluții de remediere. Dintre aceste soluții amintim centralizarea informațiilor legate de proiect, accesibilitatea acestor informații și corelarea tuturor soluțiilor și măsurilor propuse.

S-a vorbit de asemenea despre faptul că la nivelul României, conceptul de BIM este relativ nou și puțin cunoscut la nivelul autorităților publice, în cadrul cărora nu există personal calificat în domeniu și nici software specializat. Pentru a rezolva aceste probleme, se propun soluții precum accesarea de fonduri europene pentru instruirea personalului și achiziționarea de software de specialitate, prezentarea unor studii de caz ale unor modele de bune practici și adaptarea legislației la noua eră a digitalizării.


Problemele juridice când lucrăm în tehnologia BIM. Despre standardele ISO 19650 și alte aspecte contractuale


Viitoare provocări BIM și concluzii – Asociația BIMTECH

Asociația BIMTECH a fost implicată într-un proiect de Scanare și Relevare Digitală a Vilei Șipot(Casa Arhitectului) situată pe Domeniul Muzeului Național Peleș Sinaia, prin prisma unei colaborări cu Casa Regală a României. Acest proiect ne-a deschis orizonturile către frumusețea Domeniului Peleș și potențialul uriaș pe care acesta îl are pentru a deveni un exemplu de ”bună practică” privind procesul de conservare și punere în valoare a Patrimoniului Cultural Român. Asociația dorește să dezvolte aceasta relație și să continue pionieratul digital pentru a ajuta Domeniul Peleș în viitoarele proiecte de restaurare, muzeografie, punere în valoare a fondului construit și natural.