CE INSEAMNA 5%?

Primul meu contact cu termenul BIM (Building Information Modelling) a fost în timpul studiilor universitare, la începutul anului 3, când unul dintre domnii asistenti de la atelier, observand că începusem să lucrez intens in Revit, mi-a zis ca folosesc un software BIM, propunandu-mi sa aprofundez putin tema. La acel moment nu faceam distinctia intre concept și software, credeam ca e vorba despre o altă denumire a Revit-ului, desi citisem ca Archicad-ul si Allplan-ul erau platforme BIM.

Ulterior, în anul V, în timpul unui proiect multidisciplinar cu tematică competitională în domeniul sustenabilitatii, am fost desemnat sa “ma ocup de 3D”. Asta a presupus ca pe modelul 3D sa fie realizate studii conceptuale, studii de iluminare naturala/insorire, studii de fatada – stereotomie, ferestre, sistem structural al peretilor exteriori si al serei (casuta are o sera), iar pe masura ce intram in faza de executie au fost extrase liste de cantitati si modelul a fost folosit in simularea organizarii de santier.

Imi aduc aminte la un moment dat cum noi, echipa de arhitectura, aveam proiectat pe un perete modelul 3D – coaja clădirii, si incercam sa definitivam poziția ferestrelor si compozitia fatadelor. A fost, desigur, un demers interesant, unde aproximativ 15 studenți dezbateam live, pe model, de ce si cum am prefera sa stea acele ferestre, ce forma, raport al laturilor sau aspect sa aibă; pe unde sa avem rosturile din fatada ventilata din ceramica, unde le aliniem, panotaj, stereotomii, toata povestea. Au fost câteva ore interesante, intense, in urma cărora s-a format o intrebare la nivel subconștient – cine a proiectat aceste fațade?

După acel moment a urmat un studiu de iluminare care ne-a confirmat ca stăm bine cu lucșii, suntem intr-o zona “confortabila” intre aportul iluminatului natural si nivelul de umbrire si protecție împotriva radiațiilor solare. Casa mai făcea un pas spre sustenabilitate.

Inca o situatie interesanta a fost atunci cand am suprapus modelul 3D arhitectural cu cel structural si am descoperit ca… aveam o rigidizare orizontala care iesea din planul peretelui. Aveam un „clash” <cine stia pe vremea aia ca ala e un clash?>. Norocul a facut sa descoperim problema din faza de proiectare. Asta nu inseamna ca executia, facuta tot de noi, studentii de atunci (Mincu, UTCB, Poli, SNSPA), a decurs fara probleme, dar asta este un subiect pentru o alta ocazie. Pot spune in schimb ca, desi veneam din background-uri diferite, limbajul 3D ne-a ajutat sa gasim acele punti, terenuri neutre, unde sa imbunatatim proiectul.

Punctul culminant care mi-a confirmat ceea ce gandeam a fost probabil momentul predarii 4 si finala – catre organizatia internationala – a pieselor desenate (Project Drawings) si a partii scrise (Project Manual), un efort prelungit uriaș la nivel de echipa, care a rezultat in aproximativ 600 pag pentru Project Manual, 350 pentru Project Drawings, si alte câteva documente care au dus totalul către 1000 pagini prelucrate manual, încadrate si așezate in template-uri, una cate una. Imi aduc aminte ca unul dintre colegi a stat cateva zile lipit de un laptop, sa prindem termenul predarii.

Amintiri frumoase in retrospectiva, insa putin dulci-amarui cand realizezi ca totul se putea automatiza, prelucra si extrage – nu imediat, ar fi fost nevoie de cativa caluti la laptopul cu pricina, dar oricum am fi vorbit de ore, nu zile, daca se lucra coordonat intr-un software de tip BIM iar informatia ar fi fost extrasa de acolo. Per total sute, mii de ore de munca asidua, ore de voluntariat ce ar fi putut fi salvate si utilizate, poate, in alte zone care necesitau atentie.

Desigur, sentimentul il aveam, simteam ca totul s-ar fi putut realiza mult mai simplu si rapid, dar vorbim despre un proiect unde erau implicati zeci de studenti, care incepuse deja de mai bine de un an, unde efortul investit in research, training si implementare pe tema asta ar fi presupus niste riscuri (o incercare a existat, ce-i drept). Stiam ca se poate face mai bine, nu stiam insa precis cum, imi lipseau informatii, eram doar un student cu o idee.

In final am transportat (in 9 tiruri), reasamblat si construit casa in 10…zile, la Versailles, intr-un context dintre cele mai deosebite (La Cite du Soleil), printr-o experienta unica in viata: Solar Decathlon Europe 2014. Si ce experienta a fost!

Concluzionand, aceste momente cheie m-au facut sa realizez – ca „uite”, aici se poate mai bine, aici se poate eficientiza, asta se poate automatiza, aici se pot reduce greselile, aici se poate salva timp, aici se pot salva…bani, iar demersul devine sustenabil, prietenos cu mediul. Beneficiarii/investitorii stau pe un „ou de aur”, proiectantii si-ar reduce erorile si timpul de proiectare, antreprenorii riscurile. Nimeni nu se prinde?

Ce inseamna 5% din valoarea unui proiect?

Exista oare o formula de lucru unde beneficiarul, proiectantul, antreprenorul sa stea la aceeasi „masa”, in ideea realizarii unui proiect conform asteptarilor, fara erori, fara dispozitii de santier (haha!), fara intarzieri de aprovizionare, cu pierderi si deseuri minime, sustenabil?

Asteptam probabil ca directivele europene sa devina si romanesti, in timp ce in tari din intreaga lume lucrurile deja devin legiferate. Pacat, pentru ca suntem o tara cu puternice inclinatii catre IT/Tehnologie, resurse umane si know-how exista(pana nu pleaca), poate ar trebui indreptate si catre un sector care este dator cu „doar” 40% din energia consumata si cu 50% din materialele consumate la nivel global.

Am avut ocazia, prin prisma mentorilor, partenerilor si colegilor sa lucrez in diferite faze ale proiectarii si executiei, chiar si operare, si sa aplic aceste idei, sub forma unor proiecte Pilot – care au dat si dau rezultate foarte bune, chiar si la nivel incipient. Drumul este lung iar procesul nu este unul simplu – nu exista o reteta.

Datorez multe oamenilor din jurul meu iar dorinta noastra, a echipei BIMTECH, este sa impartasim aceste cunostinte, aceasta traire, si astfel poate, cu putina perseverenta, ambitie si experienta cumulata a catoriva zeci de ani in domeniu, sa schimbam chiar si cu 5% sectorul constructiilor din Romania.

 

Arh. Stefan Constantinescu,   

Presedinte