Aplicațiile BIM – Studiu de caz: KFC Olteniței

Prezentul Raport este realizat în anul 2019 de asociația BIMTECH, organizație non-profit și non-guvernamentală, iar realizările din conținut au fost parțial posibile datorită sponsorizării cu tehnologie software Autodesk, prin Techsoup Romania, al sponsorilor financiari, Respectiv US Food Romania, cât și a echipei de lucru formată la acea dată din Constantin Vînău – vicepreședinte, ing. HVAC, arh.Ștefan Constantinescu – președinte, BIM Manager, Arh. Mihnea Teodor Ioniță– BIM Coordonator și Stud. Arh. Florin Bucur – BIM Coordinator. Raportul se dorește a fi un pas de început în promovarea și aplicabilitatea principiilor “Building Information Modelling” în mediul construit din spațiul Românesc, cât și un document educațional și de cercetare.

În vara anului 2016, investitorul a hotărât împreună cu participanții BIMTECH dezvoltarea unui nou tip de restaurant KFC care să abordeze o nouă viziune îndreptată către  principiile de sustenabilitate pasive și active, dar care să răspundă și la o posibilă cerință de reamplasare, să fie un proiect pilot modular, demontabil, prefabricabil. Am dorit să fie un proiect “flagship”, o nouă direcție în conceptul de restaurante KFC. S-au conturat astfel câteva linii generale: structura s-a propus a fi din lemn lamelar încleiat, închiderile și placările pe cât posibil prefabricate, finisaje uscate, soluții și materiale sustenabile, ușor și rapid de asamblat/dezasamblat, instalații și echipamente cu rol de sustenabilitate și eficiente energetic.

Informații generale despre proiect

 

Context

Pentru proiect s-a propus un amplasament favorabil din punct de vedere al accesibilității și vizibilității, în zona de Sud a Bucureștiului, pe Șoseaua Olteniței, lângă accesul de sud in Mall-ul Sun Plaza. Intersecția dintre Șoseaua Olteniței, Calea Văcărești, strada Nițu Vasile și Șoseaua Berceni asigură accesul potențialilor clienți la un număr mare de opțiuni de transport in comun, atât suprateran (linii de tramvai, autobuz, troleibuz) cât și subteran (magistrala de metrou M2 – Berceni Pipera). Având un amplasament favorabil și definitiv, s-au păstrat principiile de sustenabilitate și s-au exclus cerințele de modularitate, demontabilitate.

KFC Olteniței reprezintă primul restaurant KFC cu structură de lemn lamelar din Romania, plecând de la principii ale sustenabilității. Lemnul din care a fost realizată structura este lemn agrementat FSC și prin utilizarea lui beneficiarul a dorit să coboare amprenta CO2 a clădirii și să reducă impactul asupra mediului prin prefabricare și asamblare rapidă a structurii. Mai mult decât atât, structura a fost pusă în valoare și la interior, rămânând aparentă. Este un restaurant fast-food de tip Drive-Thru, deschis în București de US Food Network.

Arhitectură:

Pentru noul restaurant s-a dorit schimbarea temei obișnuite a designului interior și exterior, considerându-se un limbaj arhitectural industrial, cu elemente structurale și de instalații aparente, cu materiale calde (lemnul lamelar, elemente din lemn tratat, riflaje exterioare din lemn lamelar) contrastate de cele reci (placări cu fibrociment, cărămidă tip Klinker, metal, ceramică) și folosirea materialelor moderne – plăci compozite BOND, HPL, zone vitrate de mari dimensiuni cu sticlă low-e. Practic, s-a dorit o reîmprospătare a design-ului și o punere în valoarea a sistemului constructiv special completat de o atmosferă contemporană la interior.

Amenajarea interioara constă în compartimentarea spațiului închiriat în patru zone funcționale distincte:

  • bucătăria, cu zonele de preparare și spații anexe colaterale, compartimentată în conformitate cu criteriile generale ale fluxurilor de producție pentru bucătarii;
  • salonul restaurant (parter), separat de bucătărie prin oficiul cu ghișeu-tejghea, destinat preluării si livrării produselor comandate de către clienții KFC;
  • Zona de depozitare și camere frigorifice;
  • Zona personalului angajat: vestiare personal pe sexe (M+F).

Structura din lemn lamelat încleiat:

Infrastructura este alcătuita din fundații izolate cu bloc și cuzinet, amplasate sub stâlpii de cadru din lemn lamelat încleiat. Fundațiile izolate sunt legate perimetral cu grinzi de fundațieStructura  principală a clădirii este din lemn lamelat încleiat și este alcătuită din cadre transversale cu stâlpi, încastrați la baza, și grinzi cu secțiune variabilă cu dublă pantă, rezemate articulat pe capetele stâlpilor. Pe direcția longitudinala, cadrele sunt legate prin intermediul panelor de acoperiș. Din cauza neconcordanței dintre contravântuirile orizontale si cele verticale, in traveele contravântuite apare încă un ,,cadru fals’’. Conexiunile metalice de la baza stâlpilor, de la rezemarea grinzilor pe stâlpi, prinderile panelor de compresiune și ale contravântuirilor sunt realizate din table sudate galvanizate. Prinderile panelor de acoperiș sunt realizate cu elemente tipizate din tablă ambutisată. Toate elementele de prindere: tije filetate, șaibe, piulițe, holzșuruburi, cuie, sunt galvanizate.

 

Închiderile exterioare:

  • Pereți exteriori alcătuiți din panouri termoizolatoare tip Isopan de grosime 10 cm, cu miez din vată minerală, cu prindere ascunsă, caracterizați prin fețe fin nervurate. Montajul panourilor izolatoare s-a realizat pe o structură autoportantă, realizată din elemente de lemn stratificat.

Pereții exteriori de fațadă vor fi prevăzuți la partea lor inferioara cu șorturi metalice cu lăcrimar. Contactul direct cu soclul sau cu trotuarele al pereților de închidere va fi eliminat în totalitate.

  • Pereți vitrați integral tip cortină, aferenți salonului restaurant: tâmplărie din profile de aluminiu cu panouri de sticlă dublă cu geam termopan LOW-E.
  • Tâmplării exterioare: tâmplăria de fațadă este din profile de aluminiu cu rupere de punte termică, vopsite în câmp electrostatic și este fixată la partea superioară într-un precadru prevăzut din construcție la nivelul inferior al structurii aticelor. Ușile de acces în salonul restaurant sunt in două canate, pivotante, cu dublă deschidere interior/exterior, prevăzute cu mâner cu deschidere anti-panică. Ușile de acces în spațiile tehnice și în zona personalului sunt într-un singur canat, pline, cu deschidere către exterior, realizate de asemenea pe structură din aluminiu.

Finisaje exterioare:

  • Panotaje de fațadă alcătuite din casete din aluminiu cu grosimea 4 mm., tip “bond“ – casete îmbinate mecanic și petrecute cu nut de 20×20 mm.
  • Panotaj de fațadă (fațadă ventilată) cu panouri compact compozit HPL tip “Trespa” grosime 8 mm. sau CEMBONIT – casete plane neîmbinate între ele – montate mecanic cu șuruburi perforante pe substructură din aluminiu eloxat.
  • La partea superioară aticele pereților exteriori sunt închise cu glafuri din bond, petrecute în consolă peste fețele verticale ale aticelor cu aprox. 4-5 cm., pentru îndepărtarea apelor meteorice din planul vertical al fațadelor.
  • Copertinele în consolă ce protejează parțial fațadele sunt realizate din structuri în consolă, ancorate cu tiranți metalici de planul vertical al structurii fațadelor, placate ulterior cu panouri tip “bond” sau panouri compact compozit tip Trespa.
  • Soclul perimetral este finisat la exterior cu dale din granit natural gri fiamat (2 cm. grosime).

Interior:

Lucrări de amenajare interioară propuse:

  • Pereții de compartimentare autoportanți sunt realizați integral din pereți de gips carton pe structură metalică, prevăzuți la interior cu saltea din vată minerală bazaltică ignifugă.
  • Tâmplăria interioară: uși metalice vopsite în câmp electrostatic, prevăzute cu tocuri metalice, care bordează glafurile verticale și orizontale ale golurilor de uși.
  • Pardoseli ceramice porțelanate antiderapante 1,00 cm. grosime, cu dimensiuni de 30x60cm. si 60×60 cm. cu rezistență sporită împotriva uzurii.
  • Pardoseli din pvc rigid în bucătărie și zonele auxiliare.
  • Plafoanele din salon vor fi integral din gips carton și/sau din plăci din MDF vopsit acril, îmbinându-se armonios, creând jocuri de scafe decorative prin alternanța acestora pe diferite inaltimi, iluminate indirect din interior cu lămpi cu sursă LED.
  • În zona aferentă grupurilor sanitare, placările cu faianță au fost executate până la inâlțimea plafonului fals (+2.70), iar pe unii pereți s-au montat panouri compozit compact HPL rezistente la umiditate.
  • Pardoselile din grupurile sanitare sunt hidroizolate cu emulsii hidroizolatoare “la rece”, iar muchiile intrate ale plintelor sunt protejate suplimentar cu membrane din fibră de sticlă etanșe.

Izolații:

Hidroizolarea soclurilor din beton armat s-a realizat cu amorsă bituminoasă tip “Izomat” în două straturi și pe două direcții, executată pe fețele verticale ale acestora, înainte de realizarea umpluturilor și termoizolațiilor de orice tip. Termoizolarea soclurilor din beton armat pe fața exterioară cu polistiren extrudat de 5cm. grosime, tip “austrotherm XPS 50 SF”, pe toate zonele perimetrale adiacente trotuarelor pavate și zonelor verzi. Ferestrele și ușile au fost executate din profile de aluminiu cu rupere de punte termică, tâmplărie de aluminiu cu 3 camere de aer, iar partea vitrată este compusă din panou cu două foi de sticlă, cu o foaie de sticlă heliomata la exterior; sistemul de compunere este tip “termopanel low-e”, având calități foarte bune din punct de vedere al izolării termice și fonice. Străpungerile prin terasă au fost tratate cu maximă rigurozitate pentru evitarea eventualelor infiltrații în straturile ce compun pachetul de izolații exterioare.

Comunicarea informațiilor

Pe parcursul întrunirilor de finalizare a temelor, coordonare a specialităților de proiectare și planificare, s-a remarcat necesitatea abordării unei soluții actuale pentru problemele cu care se confruntă întreaga platformă a AEC (Arhitecture, Engineering, Construction). Această oportunitate a creat premiza implementării soluției “Building Information Modelling” de către BIMTECH și ATG Mentenanță, antrenate în coordonarea proiectelor B.I.M., sub forma modelării în 3D și 4D (planificare temporală), 5D (extragerea cantităților), având consecințe directe asupra 6D – sustenabilității. În cadrul Proiectului pilot KFC Olteniței, beneficiarul a ales utilizarea sistemului intern de management al documentației, platforma cdm.usf.ro.

Echipa BIMTECH a propus utlilizarea unei platforme Cloud moderne, și anume BIM 360 Docs, folosită în mai multe proiecte pilot dezvoltate de BIMTECH.

Principalele avantaje ale acestei metode de colaborare sunt :

  • posibilitatea de a vedea diferitele stadii ale proiectului (atât timp cât fisierele au fost încărcate cu aceeași denumire, care e preluată automat din programul Revit, se poate face ușor trecerea de la versiunea 1 la versiunea finală, sau oricare versiune intermediară)
  • posibilitatea vizualizării tridimensionale a modelelor, de către oricine cu acces la un browser web sau un smartphone. Modelele 3d pot fi vizualizate ca în programul Revit, așa încât pot fi de asemenea seționate, sau privite frontal.
  • posibilitatea vizualizării planșelor bidimensionale de tip .pdf sau .dwg și descărcarea acestora, cat și evidențierea de către oricine are permisiunea, direct pe planșă, a diverse lucruri ce trebuie remediate/schimbate (Revision Clouds).
  • posibiltatea stocării documentației ce a fost deja aprobată/ștampilată, sub forma unor planșe scanate, unde site-ul detectează automat cartușul și datele din cartuș, folosind recunoasterea optică a caracterelor (OCR).

BIM Use-Cases

 

Avantajele generale ale utilizării conceptului BIM       

-B.I.M. este un acronim din limba engleză pentru Building Information Modelling. Acesta descrie procesul de proiectare a unei clădiri prin colaborare folosind un sistem coordonat de modele create în 3D. B.I.M. este relevant pentru întregul sector al construcțiilor, și în mod specific în execuție prin precizia în a estima dimensiunea temporală și a costurilor, precum și prin o mai bună prevenție și gestionare a erorilor de proiectare și execuție.

-Adoptarea B.I.M. implică mult mai mult decât schimbarea software-ului (2D CAD) deoarece B.I.M. este o paradigmă cu totul nouă. B.I.M. este o reprezentare digitală a caracteristicilor fizice și funcționale ale unei construcții gândite ca un sistem  și o resursă de cunoștințe comună de informații, constituind o bază solidă pentru deciziile pe durata ciclului său de viață.

-Pornind de la designul 2D al clădirii și extinderea la modelarea în 3D, augmentarea celor trei dimensiuni spațiale a fost realizată prin introducerea unei baze de informații pentru fiecare obiect parametric.

-Lucrul colaborativ și coordonat în cadrul schimbului de informații crește automat eficiența rezultatelor și a performanței ulterioare a imobilului, ducând mai departe la o sustenabilitare ridicată în cadrul ciclului de viață al clădirii și la o amprentă de carbon scăzută.

Studii de soluție pentru fațade

Studii de soluție pentru modelul structural

Proiectarea sustenabilă  a clădirilor este strâns legată de cunoașterea ciclului de viață a clădirilor respective. Aceasta cunoaștere oferă posiblitatea optimizării cerințelor investitorilor și utilizatorilor, ceea ce ajută luarea deciziilor. “Life-cycle analysis” este metoda utilizată din ce în ce mai mult pentru evaluarea potențialului impact asupra mediului înconjurător  a produselor, serviciilor și a consumului de resurse. Abordarea LCA mută atenția de la factorii relevanți construirii clădirii, la întregul ciclu de viață. Pentru obținerea unor rezultate comparabile între optarea pentru o structură de lemn și o structură de metal-beton, s-a utilizat această metodă a analizei etapelor de viață.

 

Studiu de modularitate:

Studii de evacuare în cadrul obținerii avizului PSI și întocmirea scenariului de securitate la incendiu

Pentru verificarea conformării la foc au fost luate în considerare:

  • distanțele și timpii de evacuare din interiorul restaurantului
  • rezistența la foc și reacția a foc a diferitelor elemente structurale – exemplu rezistența nativă a lemnului lamelar, testată conform normativelor europene și modul în care acesta poate fi tratat pentru majorarea rezistenței și pentru controlul reacției la foc
  • de închidere – rezistența la foc a panourilor sandwich cu vată minerală. folosite la pereții exteriori și acoperiș
  • distanțele mari față de clădirile învecinate ne-au permis încadrarea clădirii într-un risc redus la foc, ceea ce a redus cerințele de rezistență și reacție pentru elementele structurale și de închidere.

Clash detection

În cadrul modelului inteligent 3D a fost implementată funcția de verificare a interferențelor (clash detection), însemnând scanarea modelului digital în vederea identificării conflictelor între elemente.  Cum proiectul a fost organizat într-un model central, cumulat din cele trei modele pe specialități (ARH, STR și MEP), funcția și-a dovedit utilitatea atât pentru elemente/volume ale aceleiași specialități, precum și pentru elementele din specialități diferite.

Detectarea interferențelor sau Clash detection este o unealtă care ajută la anticiparea mai bună dar și la o reducere a riscului de intersecții/interferențe între diferitele obiecte fizice ale clădirii, în funcție de specialitate: arhitectura cu structura, structura cu instalațiile, arhitectura cu instalațiile ș.a.m.d. Toate aceste interferențe detectate la timp pot scuti proiectul de întârzieri și de diferite modificări costisitoare în timpul execuției.

Între modelul structural și cel de arhitectură:

O primă interferență a aparut în momentul în care conectorii metalici folositi la îmbinarea elementelor structurale din lemn lamelar au fost modelați în modelul structural și acesta a fost suprapus cu cel de arhitectură. Am putut observa că învelișul din panouri de bond de pe cele două cutii de acces nu poate fi realizat, deoarece s-ar fi intersectat cu capetele buloanelor conectorilor metalici, ce ies în afara planului elementelor structurale.

Una din consecințele acestui lucru a fost că, în momentul suprapunerii modelului de arhitectură cu cel structural s-a putut depista interferențe între panourile de Bond ce placau cutia și stâlpii de lemn lamelar. Elementele de fronton ce bordează signalistica de deasupra cutiilor de acces au fost prevăzute în proiectul de autorizație cu o lățime de doar 7.5 centimetri.

 Între modelul de amenajări exterioare și cel de arhitectură:

În propunerea ințială, spațiul dintre zidul aflat la limita proprietății și colțul de pe N-E al curții tehnice nu asigură o rază minimă pentru circulația corespunzătoare a mașinilor. Astfel, adâncimea curții tehnice a fost redusă conform proiectului tehnic de amenajare și împrejmuire.

 

Detalierea Proiectului Tehnic folosind modelul BIM

Modelul BIM ne-a permis realizarea detaliilor de execuție plecând de la volumetriile și informațiile introduse în acesta, astfel încât am putut realiza detalii și un caiet de sarcini comprehensiv.

Modelarea anumitor elemente la un nivel înalt de detaliere (LOD 450+)

Una dintre prevederile standardului cu impact major asupra procesului de lucru și a produsului final (modelul BIM) îl reprezintă nivelul de dezvoltare al modelului (LOD – level of development) și anume nivelul de informație și nivelul la care a fost detaliat proiectul înainte dar și la finalul execuției obiectivului. În faza conceptuală modelul are un nivel de dezvoltare  (LOD) 100-200 dar pentru a avea un produs final este nevoie de o detaliere pană la cel puțin 300-350 (450 fiind maximul detaliat) iar 500 este actualizat conform realității (AS BUILT).

Prin aceasta am putut realiza o estimare precisă a consumului de oțel în raport cel al lemnului lamelar, fapt care ne-a permis să realizăm studii precise legate de LCA (Life Cycle Assesment). Pe langă aceasta, am putut verifica, înainte de a fi puse în operă, elemente de închidere și modul în care acestea au fost prinse pe structura din lemn lamelar.

Folosirea modelului unificat BIM pentru realizarea stereotomiilor:

Panourile sandwich cu micronervuri:

Odată creat modelul structural, acesta a putut fi folosit ca suport pentru gândirea închiderilor și fațadelor clădirii. Atât pentru pereții exteriori, cât și pentru acoperiș, clădirea a fost închisă cu panouri sandwich cu micronervuri, grosime 100mm, a căror stereotomie a putut fi optimizată pentru a folosi minimul de panouri. Au putut fi generate liste de cantități cu dimensiunile și codurile fiecărui panou, așa încât montarea lor a fost mult mai rapidă și fără erori. Acest lucru a fost posibil datorită lucrului pe un model BIM. Avantajele merg mai departe de stereotomie, deoarece pe baza acestui model s-a putut realiza un model special pentru analiza energetică.

Elementele de tâmplărie (fațadele cortină și tâmplăria cucumelelor)

Având modelul structural pe care au fost adăugate panourile sandwich, a putut fi realizat tabloul fațadelor cortină, stereotomiei din placaj bond pentru fațade și copertine, dar și cele pentru soclu și o parte din fațade, din panouri cembrit-cembonit.

Modificări aduse proiectului și dispozițiile de șantier

S-au putut realiza rapid liste de cantități și detalii de execuție pentru modificările apărute la sistemul HVAC, echipamente montate în altă locație față de proiectul inițial.

Necesare și cantități

Odată realizată volumetria modelului, acesta poate fi foarte ușor și precis interogat pentru a scoate dimensiuni, suprafețe și volume. Cu cât modelul este mai detaliat, cu atât aceste valori sunt mai aproape de realitate. Odată extrase aceste date li se pot atribui costurile unitare și obține devize complete și exacte, de menționat că într-un timp mult mai scurt decat prin măsurătorile tradiționale. Necesarul de materiale a fost obținut din modelul 3D BIM folosindu-se Autodesk Navisworks, atât pentru a fi trimise pentru ofertare pentru diferite elemente ale proiectului (cadrul metalic al unităților externe de aer condiționat, placarea gardului cu șipci WPC), cât și pentru a verifica suprafețele utilizate în cazul unor elemente deja executate ce au suferit modificări pe parcursul proiectului (panourile de aluminiu compozit Bond ce au fost folosite, în plus față de proiectul inițial, și la jgheaburi, glafuri, aticuri, etc).

Programarea lucrărilor

Programarea lucrărilor a fost realizată dupa un BASELINE, realizat în software-ul Microsoft Project, care avea inițial un total 136 de operațiuni pe toate specialitățile: Structură, MEP, Arhitectură. Scopul proiectului în ceea ce privește proiectarea și execuția a fost de finalizare în 130 de zile de la data începerii lucrărilor, adică între 04.03.2017 (proiectarea structurii de rezistență din lemn lamelar Glulam), până la 29.09.2017 (Recepția restaurantului). Alte operațiuni includ: operațiunile pregătitoare (24.04-04.05), apoi infrastructura, suprastructura, anvelopa clădirii, HVAC și tot ce ține de elemente de interior.

 

 

Comparația între graficul propus și graficul actual relevă diferențe majore:

Asistență și urmărire de șantier

Această vizualizare a modelului reprezintă un avantaj enorm în luarea deciziilor, mai ales în cadrul întâlnirilor la șantier, când trebuie analizate pe loc situații punctuale. Anumite detalii, consecințe ale acestor decizii, pot scăpa fără această vizualizare în timp real.Odată terminate lucrările de la structura clădirii și închiderea acestora cu panourile sandwich cu micronervuri, s-a considerat necesară prezența a cel puțin unui reprezentat BIMTECH la șantier. Responsabilitatea principală a reprezentantului a fost de a face legătura între diferitele echipe contractate pentru a executa anumite părți ale proiectului cu echipele de proiectanți ale diferitelor specializări, precum și de a pune la dispoziție informații necesare pentru executarea lucrărilor, ce ar fi fost altfel întârziate din cauza timpului de așteptare. Acest lucru s-a facut prin intermediul modelului BIM – modelul conținând întotdeauna varianta cea mai actualizată a planșelor sau detaliilor de construcție – ce poate fi accesat de pe orice laptop cu programul instalat și o conexiune la internet. Astfel, întrebărilor echipelor de executanți li s-au putut găsi răspunsuri într-un termen foarte rapid, eliminând eventuale întârzieri.

 

 

Analiza Energetică

Eficiența energetică – este un alt aspect foarte important al sustenabilității în domeniul construcțiilor. În cazul construcției KFC Olteniței, au fost realizate analize energetice, pe baza modelului 3D BIM și parametrilor climaterici introduși pentru cele 4 zone în care a fost împărțiță clădirea.  Au rezultat astfel valorile pentru diferiți parametri, ca în tabelul următor:

Sustenabilitate

Ce înseamnă sustenabilitatea în domeniul construcțiilor ?

  • Sustenabilitatea este oarecum un concept nou în Romania, ce va fi aplicat în deosebi clădirilor ce urmeaza a fi construite și care va reprezenta o preocupare pentru mulți specialiști, printre care ingineri și arhitecți.
  • Implică ciclul de viață al unei construcții, nu doar costul inițial de ridicare. Impactul minim asupra mediului este o caracteristică extrem de importantă, la fel ca și confortul utilizatorilor. Este deci o perspectivă pe termen lung. Implică posibilitatea ca o clădire să se readapteze, deoarece activitățile oamenilor și modul lor de viață se schimbă.
  • “Dezvoltarea durabilă/sustenabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi“

(definiţia clasică, propusă în 1987 de raportul WCED – World Commission on Environment and Development/Brundtland report)

  • Utilizarea moderată sau eficientă a resurselor de care dispunem.
  • Reducerea (rațională) a consumului de energie, apă curată/potabilă, teren, materii prime…etc
  • Reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului.

Principii generale de proiectare a clădirilor pentru dezvoltare sustenabilă:

  • Eficiența energetică: termoizolare/etanșare, energii din surse alternative, sisteme eficiente de climatizare, ventilatie, răcire.
  • Arhitectura (solară) pasivă – condițiile microclimatice de confort interior sunt obtinute și menținute fără aportul sistemelor active/tradiționale de încălzire și răcire. Acest lucru se realizează prin conformarea de ansamblu a clădirii, folosirea eficientă și nemijlocită a energiei solare, întegrarea sistemelor alternative de producere a energiei.
  • Arhitectura bioclimatică – simplitate și cost redus al aplicării tehnologiilor și materialelor bioclimatice.
  • Iluminare – optimizarea proiectului pentru aportul maxim de lumină naturală (cu evitarea supraîncălzirii și a strălucirii deranjante) și pentru un necesar minim de lumină artificială.
  • Folosirea energiilor alternative: tehnologii solare (încălzirea aerului interior în timpul zilelor reci dar însorite, încalzirea apei menajere pe timpul zilelor de vară, cu aer cald extras din exterior, aer care, răcindu-se prin cedarea căldurii către apă, poate fi folosit pentru răcirea interiorului)
  • Gestiunea apei prin controlul apelor de suprafață (evitarea riscului de inundații) și utilizarea apei menajere din/în circuitul intern și extern
  • Controlul calității aerului interior prin utilizarea materialelor de construcție și finisaj naturale, obținute din surse sustenabile (exemplu făcând lemnul)
  • Gestionarea deșeurilor și limitarea poluării pe întreaga durată de viață a construcțiilor (extragere resurse, transport, proiectare/execuție, utilizare, post-utilizare)

Aplicarea acestor principii în proiectarea/execuția construcției KFC Olteniței:

  • Utilizarea pentru structura clădirii a unor elemente din lemn lamelar încleiat, în locul unei structuri “tradiționale” din beton armat sau metal. Acest lucru ajută la răspândirea ideii de sustenabilitate prin folosirea de materiale naturale, reciclabile și reutilizabile. De asemenea, acest lucru ajută la reducerea emisiilor de dioxid de carbon rezultat în urma procesului de fabricație a materialelor poluante (oțel, beton armat). De asemenea, montarea acestor elemente se face mecanic, cu buloane metalice, nefiind deci un proces chimic, care să elibereze în atmosferă elemente neplăcute.
  • Închiderea clădirii la exterior cu panouri sandwich prefabricate cu vată minerală, produse de asemenea într-un mod mai ecologic decât materialele obișnuite, și al căror montaj se realizează ușor. Se reduc și pe această cale emisiile de dioxid de carbon în atmosferă.
  • Poziționarea conform principiilor Blueline YUM! (BLUELINE The Credits, Standards & Principles) în privința:
  • orientării clădirii (către S-E);
  • a poziționării într-o zonă dens populată;
  • a poziționării într-o zonă rezidențială foarte bine deservită de servicii de bază (bănci, școli, coafor, supermaket, oficiu poștal ș.a.);
  • accesibilității (proximitatea mijloacelor de transport în comun și autogări);

Concluzii pentru implementări viitoare:

Pentru proiectele ulterioare, în ceea ce privește programarea și realizarea obiectivelor viitoare, va trebui să se țină cont de următoarele recomandări:

  • Stabilirea definitivă și de comun acord a proiectelor depuse pentru obținerea Autorizației de Construire, și coordonarea proiectului de arhitectură cu cel de structură și instalații încă din faza de pre-autorizație.
  • Coordonarea întregului proiect tehnic, folosind modele indiviudale BIM, unite într-un singur model ferederat.
  • De clarificat în caietul de sarcini operațiunile, în special acele operațiuni care nu fac parte dintr-un sistem agrementat ce poate fi cuantificat direct prin metodele specifice ofertării;
  • Întocmirea unui BIM Execution Plan (BEP) pentru a stabili în prealabil un număr de detalii importante:
  • Scopurile pe care proiectul le urmarește;
  • Alegerea din lista de utilizări posibile a platformei BIM a celor ce se pretează proiectului;
  • Stabilirea unor protocoale pentru transmiterea informației către și de la managerul BIM și către stake-holderi.
  • Stabilirea de ședințe la un interval clar de timp între părțile participante, pentru a discuta eventualele probleme legate de colaborare sau proiect, precum și pentru coordonare a specialităților de către managerul BIM;
  • Stabilirea și punerea la dispoziție tuturor participanților a unei liste de resurse pentru colaborare și proiectare (BIM 360 Docs, Google Drive, VPN pus la dispoziție de managerii modelului central, etc) și de această dată implementat în locul sistemului clasic (cdm.usf.ro)
  • Stabilirea formatelor de lucru pentru toate soluțiile software folosite de către participanți.

Pentru fazele ulterioare recepției:

  • Integrarea și implicarea modelului B.I.M. în realizarea Cărții Tehnice a Construcției.
  • Utilizarea modelului în gestionarea imobilului pe tot parcursul ciclului de viață în procesul de mentenanță și operare