Acest articol vine ca o reacție la un articol citit recent în Agenda Construcțiilor, în care autorul vorbește despre faptul că România „există deja o întârziere in ceea ce privește implementarea digitalizării în construcții” și că suntem într-o „caracatiță a birocrației”.
Prin prisma conectării atât la piața locală, cât și la cea internațională, și a faptului că sunt Președintele Asociației pentru Cercetarea, Dezvoltarea și Implementarea Tehnologiilor în Construcții (BIMTECH) din 2016, îmi permit să emit o altă perspectivă despre motivele acestui start pierdut:
- Lipsa unei viziuni a statului (MDLPA)
- Agenda proprie în fața interesului pieței (PSC, FPSC)
- Lipsa transparenței altor entități din domeniu (Cluster TEC)
- Lipsa de acțiune a entităților care ar putea să influențeze decisiv (OAR)
- Abordarea subiectului într-un mod superficial a universităților de profil (UTCB)
Le voi analiza pe rând. Scopul acestui articol este să creeze mai multă trasabilitate în domeniu, chiar dacă este unul critic, plecând de la principiile de advocacy, avertizării de integritate și a misiunii asociației pe care o reprezint, în speranța unei direcții mai bune, asumată la nivelul întregii piețe.
Preambul
În alte țări mai avansate din punct de vedere al digitalizării în construcții, statul a fost cel care a dictat noile direcții de digitalizare, prin avantaje oferite mediului privat. În UK, BS (British Standard) 1192 a fost publicat sub forma de PAS (Publicly Available Standard), în baza unei finanțări guvernamentale încă din 2013. Această finanțare a inclus dezvoltarea unor ghiduri de aplicare, echivalentul metodologiilor de aplicare de la noi, care să ajute întreaga industrie să se profesionalizeze. Alte state, precum Finlanda, au emis legi care să permită și chiar să favorizeze digitalizarea procesului de emitere a autorizațiilor, pe baza unor modele .IFC (industry foundation standard), ale viitoarelor investiții. Danemarca a avut cea mai dură abordare, aplicând obligativitate pentru toate proiectele publice încă din 2011, chiar dacă piața încă nu era pregătită. Aceste inițiative top‑down sau middle-out au maturizat piețele, într-un ritm mai mult sau mai puțin accelerat, pentru că guvernele acestor țări au realizat că cel mai mare deținător de imobile sunt chiar ele însele, iar cele mai mari economii le pot obține prin transparentizarea și eficientizarea procesului de proiectare, construire și operare a acestor active.
1. Lipsa unei viziuni a statului (MDLPA)
Ministerul Dezvoltării a lansat o licitație publică (cod SIPOCA 731) la final de 2019, pentru o foaie de parcurs BIM, un ghid BIM, o reglementare tehnică BIM, o conferință de diseminare aferentă și câteva cursuri pentru funcționari publici. Acestea au fost lansate cu o defalcare a punctajului participanților: 80% pentru oferta financiară și 20% pentru capacitatea tehnică. Ținând cont de tipul serviciilor ce se doreau contractate, și anume servicii intelectuale din sfera standardelor și tehnologiilor emergente, reglementări tehnice, vorbim de un procent nefiresc de mic al capacității tehnice. (legea 98 art.187 alin. 8.a).
În această licitație publică (prima la care am participat, în cazul nostru) s-au înscris mai multe entități – Asociația BIMTECH in asociere cu companii internaționale cu experiență similară (Gravicon Finlanda, Gravicon DK, Sova 3D), asocieri de Universități Tehnice și SRL-uri. La finalul evaluării, cu toții am fost cotați pentru oferta tehnică la punctaj maxim. În cazul SRL-ului care a câștigat, oferta financiară a acestuia a fost de aproximativ 65% din valoarea maximă admisă.
Practic, MDLPA a lansat un caiet de sarcini din punctul nostru de vedere slab documentat pe un subiect despre care nu cunoștea aproape nimic, iar apoi, deși se înscriseseră asociații, companii cu experiență internațională similară la ei în țară și chiar universități de profil de la noi, a atribuit acest contract unui SRL pe criteriul prețului cel mai mic. În plus, caietul de sarcini nu a prevăzut aviz pentru etapa „foii de parcurs”, ci doar consultare. Aceasta foaie de parcurs s-a dovedit a fi, de fapt, cel mai important document dezvoltat în această licitație. (mai multe la final)
2. Lipsa unei viziuni a mediului privat, în special a patronatelor (PSC, FPSC)
Cu o jumătate de an înainte de lansarea acestei licitații, am fost invitați de către un Patronat din domeniul construcțiilor pentru a se asigura că noi, Asociația BIMTECH, „suntem alături de ei”, pentru noile demersuri de digitalizare a construcțiilor care vor apărea și în România. Nu ne-au specificat clar despre ce este vorba, doar că au auzit zvonuri că „vin” niște directive europene.
În esență, patronatul dorea ca activitatea lor să nu fie deranjată de acest „val de digitalizare”, să nu fie luați prin surprindere.
În timpul discuției nu s-a pus problema despre cum să accelerăm adoptarea BIM, cum poate piața să devină mai eficientă, cum putem lua un start sănătos, ci despre „a fi alături de ei”.
Viziunea lor nu a fost să înțelegem și să colaborăm la dezvoltarea acestui fenomen al digitalizării, ci să-l controlăm.
3. Lipsa transparenței altor entități din domeniu (CLUSTER TEC)
După această licitație adjudecată de un SRL recunoscut pentru donarea PUZ-urilor de Sector și pentru studiile de specialitate muzicală ale fondatorului său, Federațiile, împreună cu o firmă de consultanță pe fonduri europene, s-au hotărât să fondeze un Cluster al facilitării tehnologiilor în construcții.
Ministerul Dezvoltării, realizând (probabil) că e un subiect complex și că sunt depășiți, ne-au invitat să facem parte dintr-un Comitet Tehnic de Specialitate (CTS BIM), împreună cu Clusterul TEC, Universitățile Tehnice, Ordinele (OAR, AICPS) și alte Instituții Publice.
După ce am primit primele draft-uri de ghiduri realizate de SRL in baza licitației, văzând lipsa totală de experiență in domeniul BIM a SRL-ului și aflându-ne în fața unui posibil dezastru, am propus un plan de organizare a unui grup de lucru, astfel încât atât noi, cât și Clusterul și Asociația de Standardizare din România, precum și membrii din CTS-ul în care am fost invitați de guvern, să participăm și să colaborăm la dezvoltarea acestor ghiduri, chiar dacă licitația fusese adjudecată de acest SRL.
Condițiile pe care le-am pus pentru a ne implica au fost:
- ca SRL-ul să achiziționeze standarde BIM de la ASRO și să le distribuie grupului de lucru pentru a putea dezvolta ceva sub forma unei Anexe Naționale in baza standardelor ISO consacrate in domeniu (seria ISO 19650);
- ca toți să fim recunoscuți ca participanți în elaborarea lor.
Această propunere a fost transmisă atât către guvern, cât și către Cluster (poate fi consultata mai jos)
După această propunere, am primit din partea Clusterului o invitație la o întâlnire de lucru, cât și o intenție verbală că, dată fiind influența lor politică, se pot implica astfel încât planul propus de noi să se poată materializa. Ne-am prezentat la întâlnire, însă acolo am aflat că, de fapt, urma să începem să corectăm ce s-a transmis de către SRL, practic să începem să le facem temele – nimic despre planul propus de noi – lucru pe care l-am refuzat.
Le-am transmis că ne-au încălcat așteptările în legătură cu această întâlnire, iar în discuții ulterioare le-am comunicat că noi apreciem transparența și sinceritatea.
Acest Cluster s-a dovedit a fi un vehicul politic care să continue misiunea menționată la punctul anterior, aceea de a controla inițiativele BIM de la noi. Printre inițiative se numără și propunerea lor către Ministerul Educației la sfârșitul lui 2024 a 5 noi ”ocupații BIM”, dar care reprezintă subiectul unui alt articol.
Privind ghidurile BIM mai sus menționate, care au luat forma RTC8 si RTC9, au fost aprobate de către CTS deși votul nostru a fost unul negativ, inclusiv pe ultima lor formă.
4. Lipsa de acțiune a entităților care ar putea să influențeze decisiv (OAR)
Un ordin profesional național, în momentul invitației noastre de a se asocia cu noi la licitația sus menționată, ne-a transmis că vor să păstreze „echidistanța” și au preferat să nu se asocieze cu nimeni – pe un subiect care vizează întreaga breaslă a arhitecților.
5. Abordarea superficială a subiectului de către universităților de profil
La 2 ani după această licitație, UTCB, în strânse legături cu Clusterul a lansat primul „Master de BIM” de la noi din țară. Nu doar din țară, dar, doar 2 universități din Europa au un program similar, master cu studii de peste 1 an.
La acest master de BIM, timp de 1.5 ani se învață materii precum „Infografică”, „Baze de date”, „Geoinformatică”. Pe lângă materii care promovează un produs de software sau altul (prin faptul ca sunt predate de reprezentanți ai vendorilor software) sau care nu au nicio legătură subiectul BIM, am aflat că un semestru era destinat interoperabilității.
Ca o paranteză, interoperabilitatea în BIM este facilitată, de la sfârșitul anilor ’90, de către un format de fișier care poate fi importat și exportat de aproape orice software BIM, pe nume IFC (Industry Foundation Classes). Acesta are la bază o structură standardizată de entități, proprietăți și relații între ele, fiind standard ISO – ISO 16739-1:2018, actualizat 2024.
IFC a fost dezvoltat de către o organizație non‑profit internațională numită buildingSMART International. Din 2022, România este a 27-a țară care are reprezentanță locală buildingSMART, fiind prima din regiunea balcanică – prin Asociația BIMTECH. Pentru a fi acceptați, candidații trebuie să treacă printr-un proces de vetting riguros, aderarea fiind votată de către International Council, format din liderii celorlalte Chaptere, cu o cotizație anuală pentru Chapter care incepe de la 10.000 EUR. In acest moment (2025) sunt peste 40 de țări Chaptere buildingSMART.
Revenind la universitatea care a dezvoltat masterul de BIM, am fost invitați să ținem o lecție de 2 ore despre interoperabilitate. Personal, am refuzat invitația și am invitat conducerea la o discuție de colaborare pe termen mai lung, la care nu am primit răspuns.
I-am îndemnat, în schimb, pe colegii din asociație să participe dacă sunt invitați (ceea ce au făcut).
După un an de master BIM, am fost contactat de unul din participanți, care mi-au spus că, citez, ”este dezastruos ceea ce se predă” și că ar trebui să facem noi (buildingSMART Romania) ceva.
În loc de concluzii
Foaia de parcurs, menționată anterior și care ghidează practic, in momentul de fată, etapele implementării BIM în Romania, se dorește a fi un soi de strategie defalcată pe câțiva ani, cu praguri și acțiuni care urmau să implice atât mediul privat, cât și instituții, ministere. Este in acest moment gestionată de către un comitet înființat de MDLPA (BIM Task Force) din care facem parte. Ce s-a întâmplat de la lansarea foii de parcurs din 2022 până în momentul de față:
| Acțiune prevăzută | Termen inițial | Status actual | Observații BMTECH/buildingSMART Ro | |
1 | Elaborarea cadrului legislativ și tehnic pentru BIM | Q4- 2023 Q2-2024 | Nefinalizat | Lipsa unei strategii integrate și actualizate |
2 | Adoptarea ghidurilor și specificațiilor pentru achizițiile publice | Q1 2024 | Întârziat | Absența Anexei Naționale și a unor standarde coerente pentru BIM. |
| 3 | Lansarea programelor de formare profesională | Q2 2024 | Parțial inițiat | Resurse și acțiuni insuficiente pentru implementare. Ocupații BIM fără o decizie formală în cadrul BIM Task Force |
4 | Integrarea modulelor BIM în programele academice | Q3 2024 | Neabordată | Colaborare limitată cu mediul academic prin M. Educației. |
5 | Organizarea ședințelor BIM Taskforce RO și alocarea taskurilor | Q1-Q4 2023 | Neîndeplinit | Lipsa unei ședințe operative recurente concrete. |
Văzând lipsa de actiune din cadrul BIM Task Force, am propus, sub proprie inițiativă, un plan de acțiune prin care ne asumăm să reactivăm BIM Task Force-ul, daca Ministerul nu are timp. Din păcate, de 8 luni de la transmiterea acestui document, nu am primit niciun fel de răspuns de la Minister. Documentul poate fi consultat mai jos.
Ștefan Constantinescu