studiu de caz: Modul de lucru aplicat al proceselor BIM pentru un proiect de mari dimensiuni in Romania

 

Prin prisma colaborarii cu una dintre primele și marile societati comerciale din Romania, in vederea realizarii unui proiect de modernizare si conformare la standarde a unei cladiri existente, ASOCIATIA BIMTECH, a avut ocazia de a implementa sistemul colaborativ de tip BIM (Building Information Modelling) sub forma unui proiect pilot.

Necesitatile beneficiarului au avut ca punct de pornire siguranta in exploatare și securitatea la foc, avand consecinte asupra intregului complex comercial, rezultand in noi interventii prin care s-a dorit o  „reimprospatare” a imaginii complexului, un concept nou pe piata caldirilor comerciale din Romania.

Dată fiind această deschidere a beneficiarului, am constientizat ca avem oportunitatea de a impinge procesele tehnologice testate pana atunci la o scara mica-medie, la o scara mare, dobandind astfel un rezultat care sa devina un exemplu de buna practica pentru modul de lucru aplicat al proceselor implementate constructiilor din Romania.

Faza de proiectare a inceput prin definitivarea directiilor principale ale temei, iar in paralel, am inceput dezvoltarea unui asa-zis „BIM Execution Plan” – un document de management prin care, impreuna cu beneficiarul, am creionat etapele principale, structurand astfel proiectul in segmente de mai mici dimensiuni, care sa poata fi realizate intr-un ritm care sa nu afecteze buna functionare a complexului.

Initial, am inceput prin separarea constructiei in modele BIM structurale, folosindu-ne chiar de rosturile structurale pentru a le fragmenta, astfel incat sa putem gestiona mai bine dimensiunile fisierelor, despre care stiam de la inceput ca vor ajunge la mari dimensiuni.

A urmat o faza de releveu bazata pe o „drumuire” realizata cu o statie totala, care ne-a oferit o structura spatiala pe care sa ne putem „aseza” modelele astfel incat ele sa corespunda cu realitatea. S-a inceput din subsol, o munca anevoioasa care insa a revelat starea actuala a structurii, pe care am transpus-o in modelul 3D care incepea sa fie populat cu informatii de tip – grinzi/stalpi/placi monolit cu dimensiunile lor;  grinzi prefabricate de anumite tipuri, interventii structurale ulterioare: proiecte de consolidare si extindere realizate de-a lungul anilor, toate fiind corelate cu un studiu al cartii constructiei existente: scan-uri a in jur de 25000 documente individuale, A4 sau piese desenate de mari dimensiuni, de la 1974 pana in prezent.

Pe masura ce releveul structural a început să prindă contur atat la propriu cat si la figurat, s-au demarat releveele arhitecturale, separate la randul lor pe niveluri si pe amplasare – ex: releveul de fatada, releveul de plafoane, relevee locale de detaliu acolo unde interventiile o cereau.

Acestea au capatat „originea” digitala stabilita prin modelele structurale, au fost preluat interaxele si in general reperele date de elementele BIM realizate in modelele centrale structurale, care acum erau „link-uite” in acelasi model federat.

Fragmentarea pe orizontala a structurii ne-a ajutat in realizarea individuala a corpurilor structurale, astfel incat sa poata fi „asezate” pe ridicarea topografica. Acest tip de fragmentare insa, nu a functionat si pentru modelul de arhitectura, asa ca am decis sa „feliem” modelul de arhitectura pe orizontala – pe niveluri. Acest lucru ne-a permis sa avem un workflow mai eficient pe suprafetele existinse ale cladirii, unde elemente de tip perete de compartimentare, plafon, traversau rosturile structurale.

A urmat releveul de instalatii, realizat intr-un singur model central initial, care ulterior a fost spart in specialitati – sanitare, termice si electrice. S-a folosit un sistem integrat BIM pentru partea de releveu, ulterior prin prisma colaborarii cu echipele de ingineri implicate, s-a trecut la un sistem de link-uire ifc. Pentru toate aceste colaborari cu terti au fost folosite platforme de stocare a fiserelor de lucru de tip VPN, configurate in interiorul ASOCIATIEI.

Fatada a fost realizata la randul ei intr-un model central separat, care a continut inclusiv geometrii generate parametric, cu unelte de tip adaptive components, interventii arhitecturale in zonele de reper/simbol. Au fost folosite „design options” pentru studiul de configurare al fatadelor, lucru care a usurat realizarea unor simulari energetice pe anvelopa cladriii. De asemenea, au fost folosite „phase-uri” pentru a diferentia existentul, adica releveul, de interventii – adica de proiectul nou, in aceleasi modele BIM. Ulterior fazei de concept, dupa definitivarea solutiilor, aceste doua phase-uri au fost separate in modele separate – reveleu/proiect, iarasi din considerente de workflow.

Pe masura ce proiectul a avansat, s-au realizat micro-modele BIM, care au fost prelucrate la un nivel de detaliere superior, fiind folosite pentru a realiza proiecte la nivel de P.Th si DEE, pentru toate specialitatile. Listele de cantitati au fost extrase exclusiv folosind uneltele BIM la indemana, la fel si coodonarea. Au aparut de asemenea echipe de proiectare care au realizat un proiect de amenajare care a trebuit integrat in proiectul general, coordonare usurata de faptul ca aveam un model digital 3D al intregii cladiri.

La final (sau aproape de!) ne-am ales cu nu mai putin de 24 modele BIM individuale, peste 5 GB de modele interlink-uite, care pot fi accesate de pe un desktop/laptop obisnuit.

De ce am facut toate acestea? Scopul aflat la baza demersului a fost acela de a evidentia efectele aplicarii unui sistem tehnologic modern intr-un proiect „obisnuit”, pentru o cladire existenta de mari dimensiuni. Si pentru ca sunt lucuri de invatat dintr-un demers care vizeaza cladirile existente, care pana la urma ocupa un procent foarte mare din mediul construit, si care, mai devreme sau mai tarziu, in caz ca nu sunt demolate, au nevoie de putina dragoste si atentie.

arh. Stefan Constantinescu

presedinte

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *